Fondurile structurale - de la nevoie la oportunitate

Uniunea Europeană are puterea unei piețe interne a 28 de state membre, care însumează peste 500 de milioane de locuitori (7,3% din populația lumii) și generează un PIB anual de 13.920.541 mil. Euro.

Cu toate că UE este una dintre cele mai mari puteri comerciale pe plan mondial, nu toți europenii au acces la aceleași șanse de succes în termeni socio-economici, la nivelul Uniunii existând încă diferențe majore de dezvoltare între regiunile sale.

Astfel, Bugetul UE, format în cea mai mare parte din contribuțiile primite de la statele membre, taxele la import aplicate produselor care provin din afara UE și alte surse adiacente, este alocat strategic, pentru a sprijini procesul de creștere economică, crearea de locuri de muncă și armonizare în dezvoltare.

Una dintre cele mai importante și complexe politici ale UE, direct legată de acest scop, este politica de coeziune, care urmărește reducerea disparităților economice și sociale existente între regiunile Europei, acționând asupra unor domenii semnificative de dezvoltare, precum: sectorul IMM și creșterea economică, dezvoltarea urbană, educația și formarea profesională, egalitatea de gen, protecția mediului și transporturile.

Acțiunea asupra acestor domenii semnificative se face prin instrumentele structurale, deci instrumente financiare ale Politicii de Coeziune, despre care auzim cel mai des sub denumirea lor generică de “fonduri europene”, accesibile unei largi varietăți de beneficiari. Aceste fonduri europene nu sunt scopuri în sine, ci sunt instrumente necesare pentru realizarea unor obiective comune.

În prezent, trăim într-un context european, un context în care trebuie să conștientizăm că acțiunile noastre au un impact atât la nivel local, regional, național, cât și la nivel internațional, european.

Astfel, intenția accesării acestor fonduri nerambursabile trebuie să fie înțeleasă și abordată dintr-o dimensiune europeană, bazată pe principii sustenabile aplicate în proiecte care să se adreseze unor nevoi reale și ale căror rezultate să genereze îmbunătățiri socio-economice atât pentru beneficiar, cât și pentru comunitate per ansamblu.

Conform ultimului raport publicat de Ministerul Fondurilor Europene (la data de 31 martie 2016), stadiul absorbției fondurilor alocate în Programele Operaționale din perioada 2007-2013, plasează România la o rată de absorbție efectivă de 61,57% pentru cele 7 Programe Operaționale implementate: Programul Operațional Sectorial de Creștere a Competitivității Economice (absorbție de 59,07%), Programul Operațional de Asistență Tehnică (80,79%), Programul Operațional Sectorial de Mediu (66,76%), Programul Operațional Regional (64,75%), Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (49,68%), Programul Operațional Sectorial Transport (62,65%) și Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (82%).

Mai concret, din suma alocată pentru 2007-2013 de 19.057.658.140 euro, România a reușit până în prezent să atragă 11.733.066.335 euro.

Anul 2013 a fost anul de vârf, în care i-au fost rambursate țării noastre 2,9 miliarde de euro, o sumă mai mare decât ce reușisem să încasăm în toată perioada 2007-2012.

România a reușit în acest an să înregistreze cea mai mare creștere a sumelor rambursate de Comisia Europeană din rândul statelor membre, o sumă cu 115% mai mare decât în perioada 2007-2012.

Creșterea ratei de absorbție a fost și este rezultatul unui cumul de factori precum înființarea Ministerului Fondurilor Europene pentru eficientizarea și consolidarea sistemului de management al fondurilor, concentrarea Autorităților de Management pentru principalele Programe Operaționale în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, punerea în aplicare a mecanismelor de plată pentru a nu bloca activitatea beneficiarilor finali (prin mecanismul de plată, beneficiarul nu mai era nevoit să finanțeze din surse proprii sau împrumutate proiectul pentru rambursarea ulterioară; pe baza documentelor justificative de achiziție și recepție a bunurilor sau a serviciilor, Ministerul avansa banii pentru plată – fapt care a deblocat și eficientizat o mare parte din proiectele aflate în implementare) etc.

După o lungă perioadă de negocieri, în luna august 2014 a fost aprobat Acordul de Parteneriat între România și Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020, acord care prevede fonduri de peste 30 miliarde de euro disponibile spre accesare, cruciale pentru capacitatea României de a face față provocărilor în materie de dezvoltare pe termen mediu și lung, dintre care amintim:

• peste 1 miliard € alocați pentru cercetare și dezvoltare (C&D) și pentru inovare, în sprijinul atingerii obiectivului național de 2 % din PIB investiți în C&D (în comparație cu 0,49 % în anul 2012);
• peste 3 miliarde de euro pentru creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii;  peste 3,9 miliarde € pentru o economie mai eficientă din punct de vedere energetic, care sprijină trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, inclusiv extinderea la scară mai largă a energiilor din surse regenerabile;
• peste 8 milioane de euro pentru dezvoltare rurală; peste 6 milioane de euro pentru un transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore; peste 3,4 miliarde € pentru incluziunea socială, pentru combaterea provocărilor severe de ordin social cu care se confruntă România;
• peste 2,2 miliarde de euro pentru creșterea gradului de participare pe piața muncii, cu un accent deosebit pe populația tânără
• precum și 1,65 mld de euro pentru reducerea ratei abandonului școlar timpuriu până la 11,3 % și creșterea gradului de participare din învățământul terțiar până la 26,7 %.

Cu referire la beneficiarii privați, oportunitățile imediate de finanțare, preconizate a se lansa chiar din luna aprilie 2016, vizează atât mediul urban, cât și mediul rural, cu finanțări de până la 200.000 de euro.

Pentru mediul urban, prin Programul Operațional Regional (Măsura 2.1.A), vor fi deschise finanțări pentru microîntreprinderi care vizează construirea, modernizarea, extinderea spațiului de producție sau prestare servicii și/sau dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.

Pentru a putea beneficia de aceste fonduri, microîntreprinderea trebuie să fie situată în mediul urban, să aibă minim un an fiscal încheiat (deci să fie înregistrată cel târziu în anul 2014), să dețină profit din exploatare și să dețină fie un număr mediu de salariați de cel puțin 1, în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare, fie să aibă minim un angajat cu normă întreagă la data depunerii cererii de finanțare.

De asemenea, un aspect la fel de important este domeniul de activitate al firmei, fiind eligibile doar anumite domenii de activitate precum producția, activitățile de editare, activități hoteliere și alte facilități de cazare similare, activități sportive, activități de reparații diverse, activități de construcții și lucrări etc.

Selecția proiectelor spre finanțare se va face pe baza unei grile de punctaj, care analizează diverși indicatori asumați de viitorul beneficiar al fondurilor nerambursabile precum: creșterea procentuală a cifrei de afaceri produsă ca urmare a realizării investiției, creșterea numărului mediu de salariați ca urmare a realizării investiției, valoarea cofinanțării proiectului (pentru un punctaj maxim fiind solicitată o cofinanțare de minim 10% a proiectului), caracterul inovativ al proiectului propus etc.

În ceea ce privește mediul rural, vor fi finanțate proiecte de investiții care vizează diversificarea activităților neagricole în cadrul gospodăriilor, a microîntreprinderilor și întreprinderi mici, fiind eligibile spre aplicare și firmele nou înființate care au atât sediul social, cât și punctul de lucru în mediul rural.

În funcție de tipul beneficiarului și anvergura proiectului, finanțarea poate varia între 50.000 și 200.000 euro, pe 2 măsuri de finanțare care vor fi lansate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Măsurile de finanțare vor viza activități de producție, activități meșteșugărești, activități turistice (servicii agroturistice, servicii turistice de agrement), precum și servicii diverse (medicale, sanitar-veterinare, servicii IT etc). Prin aceste măsuri se vor finanța cheltuieli  de construcție și/sau modernizare/dotare a clădirilor, achiziționarea de utilaje și echipamente noi, precum și achiziționarea de active intangibile (software, licențe etc).

Orice firmă sau persoană interesată să acceseze aceste fonduri este încurajată să realizeze o analiză detaliată a nevoii de investiție și să demareze pregătirea documentației de finanțare, cu reținerea ideii centrale că fondurile europene nu sunt scopuri în sine, ci sunt instrumente necesare pentru realizarea unor obiective europene comune.

Articol dezvoltat pentru revista Forward Brasov (sursa aici).